
Descopera tarifele pentru Ecografie pe care le oferim în clinicile noastre !
Daca ai nevoie de o programare pentru Ecografie, o poți face online sau prin telefon, iar noi te ajutăm cu restul .

O ecografie abdominala este un examen imagistic neinvaziv ce folosește ultrasunete pentru a obține imagini ale organelor și structurilor din interiorul abdomenului.
Puncte cheie:
Ecografia abdominala se bazează pe ecourile reflectate de țesuturi pentru a construi imagini în secțiune transversală ale organelor abdominale.
Poate detecta modificări ale dimensiunii, formei și texturii organelor.
Este utilizată frecvent pentru a examina ficatul, vezica biliară, splina, pancreasul, rinichii, aorta abdominală.
Poate detecta prezența calculilor biliari, a maselor sau chisturilor în organe, a anevrismelor vasculare etc.
Este rapidă, neinvazivă, nu expune la radiații și este mai ieftină decât alte examinări imagistice.
Este recomandată de obicei ca examinare inițială pentru:
dureri abdominale / disconfort / balonare
icter
greata, varsaturi, diaree, constipatie persistenta
dificultăți la urinare, urină sângeroasă sau schimbări în frecvența urinării
pierdere inexplicabilă în greutate
febră neexplicată, febră persistentă
schimbări în apetit sau senzație de sațietate precoce.
Cele mai frecvente descoperiri intr-o ecografie abdominala includ:
Ecografia abdominală poate detecta | Detalii | Sursa |
---|---|---|
Ficat gras (steatoză hepatică) | – Cea mai frecventă descoperire la ecografiile abdominale, cu o prevalență de 35,87% în populația generală. – Se caracterizează printr-un aspect difuz hiperecogenic al ficatului | [2] |
Litiază biliară (pietre la fiere) | – Concremente solide în vezica biliară – Apar ca zone hiperecogene cu umbră acustică posterioară – Pot cauza colecistită, colică biliară, pancreatită | [1], [5] |
Splenomegalie (splină mărită) | – Creștere în dimensiuni a splinei peste valorile normale – Poate indica boli hematologice, inflamații, hipertensiune portală etc. – Se măsoară dimensiunile splinei pentru diagnostic | [1], [3], [6] |
Colecistită | – Inflamația acută sau cronică a vezicii biliare – Perete vezicular îngroșat, conținut vezicular anormal – Poate fi cauzată de litiază biliară | [1] |
Litiază renală (pietre la rinichi) | – Concremente solide în rinichi – Apar ca zone hiperecogene cu umbră posterioară – Pot cauza colică renală, hematurie, infecții | [1], [4], [6] |
Anevrism aortic abdominal | – Dilatarea permanentă a aortei abdominale – Cea mai bună metodă de screening și monitorizare – Crește riscul de ruptură cu consecințe grave | [3], [5], [6] |
Tumori hepatice | – Mase tumorale benigne sau maligne în ficat – Pot apărea ca noduli hipo- sau hiperecogeni – Pot indica carcinom hepatocelular, metastaze etc. | [5] |
Obstrucție biliară | – Blocaj în eliminarea bilei din ficat/vezică biliară – Dilatarea căilor biliare proximale obstrucției – Poate fi cauzată de litiază, tumori, stenoze | [5] |
Pancreatită | – Inflamația acută sau cronică a pancreasului – Creșterea în dimensiuni, contur neregulat, ecogenitate crescută – Poate indica litiază, alcoolism, traumatisme etc. | [5], [6] |
Hipertensiune portală | – Creșterea presiunii în vena portă și sistemul venos splanhnic – Se evidențiază splenomegalia, ascita, venectazii | [5] |
Ciroză hepatică | – Transformarea difuză a structurii normale a ficatului – Aspect nodular, suprafață neregulată, ecogenitate crescută – Poate avea cauze virale, autoimune, metabolice | [5], [6] |
Semnificația rezultatelor anormale la o ecografie de abdomen depinde de organ și problemă. Discutați cu medicul pentru interpretarea rezultatelor.
Descopera tarifele pentru Ecografie pe care le oferim în clinicile noastre !
Daca ai nevoie de o programare pentru Ecografie, o poți face online sau prin telefon, iar noi te ajutăm cu restul .
Pregătirea adecvată a pacientului este esențială pentru o examinare ecografică abdominală optimă.
Deși protocoalele pot varia, instrucțiunile uzuale includ:
Hidratare cu 500-800 ml de apă înaintea examinării – umplerea vezicii urinare ajută la crearea unei ferestre acustice pentru vizualizarea organelor pelvine.
Evitarea mesei înainte de examinare cu minim 6 ore – conținutul gastric sau intestinal bogat reduce transmiterea ultrasonorului și calitatea imaginilor. Se permite doar consumul de apă.
Îmbrăcăminte lejeră, cu acces facil la nivelul abdomenului – dezbrăcarea de la talie în sus permite manevre adecvate ale transductorului.
Îndepărtarea bijuteriilor sau altor obiecte metalice (piercinguri) – acestea pot produce artefacte de reflexie a ultrasunetelor.
Informarea medicului cu privire la medicație, afecțiuni sau intervenții chirurgicale anterioare – acestea pot influența aspectul organelor la ecografie.
Discutarea oricăror simptome sau nelămuriri cu medicul – permite stabilirea unei suspiciuni diagnostice și adaptarea protocolului.
Respectarea altor recomandări individualizate ale medicului – de exemplu, în cazuri speciale pot fi indicate preparate de curățare intestinală, oprirea unor medicamente etc.
O bună cooperare din partea pacientului este esențială pentru ca medicul să obțină imagini ecografice de calitate și să efectueze o examinare completă, care să răspundă motivelor clinice care au indicat această investigație.
Durata unei examinări ecografice abdominale poate varia în funcție de motivul pentru care se efectuează examinarea și de alte factori individuali. În general, o ecografie poate dura între 15 si 30 de minute.
În timpul examinării, medicul va utiliza un transductor ecografic, care este o mică sondă aplicată pe pielea abdomenului, pentru a transmite și a primi unde sonore.
Aceste unde sonore sunt apoi interpretate de calculator pentru a crea imagini ale organelor din abdomen.
Pacientul poate fi rugat să ia diferite poziții în timpul examinării pentru a permite medicului să obțină imagini clare ale organelor din abdomen din diferite unghiuri.
Pacientul poate fi, de asemenea, rugat să isi țină respirația pentru o perioadă scurtă de timp în timpul examinării pentru a permite medicului să obțină imagini clare.
Examinarea este nedureroasă , neiradianta și nu necesită anestezie. Pacientul poate pleca acasă imediat după examinare.
Medicul va discuta rezultatele examinării cu pacientul imediat după examinare.
În unele cazuri, medicul poate face recomandări pentru alte teste sau tratamente în funcție de rezultatele examinării.
Afecțiuni hepatobiliare: hepatită acută sau cronică, ciroză hepatică, steatohepatită nonalcoolică, hemangiom hepatic, abces hepatic, litiază biliară, colecistită, tumori hepatice primare sau secundare.
Prin ecografie abdominala se pot evidenția modificări de dimensiuni, contur, ecogenitate ale ficatului și investiga căile biliare.
Afecțiuni renale: pielonefrită acută sau cronică, glomerulonefrită, litiază renală, tumori renale benigne sau maligne.
Ecografia permite vizualizarea directă a rinichilor și evaluarea dimensiunilor, conturului, structurii parenchimului renal.
Afecțiuni pancreatice: pancreatită acută sau cronică, pseudochist pancreatic, tumori pancreatice, anomalii de formă sau poziție.
Prin ecografie abdominala se poate efectua investigarea directă a pancreasului.
Afecțiuni splenice: splenomegalie, abces splenic, chist splenic, infarct splenic, tumori.
Prin ecografie abdominala se pot evalua dimensiunile și ecogenitatea splinei.
Alte afecțiuni: ascită, limfadenopatie abdominală, anevrism aortic abdominal, ocluzie intestinală.
Ecografia permite și ghidarea unor proceduri intervenționale precum biopsii, drenaje, puncții.
Limitările ecografiei includ dificultatea de vizualizare a unor structuri și dependența de experiența medicului.
De aceea, uneori sunt indicate investigații suplimentare precum CT, RMN sau endoscopie pentru o evaluare completă.
Interpretarea rezultatelor ecografice se face întotdeauna în context clinic, sub îndrumarea medicului curant.
Rezultatele normale infirmă prezența unor afecțiuni suspectate clinic și sugerează o stare de sănătate bună a organelor examinate.
Rezultatele anormale indică prezența unor modificări patologice precum: dimensiuni alterate ale organelor, modificări de ecogenitate sau structură, prezența unor formațiuni tumorale, acumulări lichidiene etc.
Importanța rezultatelor anormale depinde de contextul clinic și de severitatea modificărilor. Unele descoperiri incidentale pot fi benigne.
Rezultatele ecografice trebuie întotdeauna corelate cu istoricul pacientului, examenul clinic și cu rezultatele altor investigații efectuate.
Coroborarea datelor ecografice cu contextul clinic permite medicului stabilirea unui diagnostic complet și instituirea tratamentului potrivit.
Alte investigații utile sunt analizele de sânge, radiografia, CT, RMN abdominal, endoscopia, biopsia etc.
Performanța depinde de experiența medicului și de calitatea aparatului.
Unele gaze sau oase pot împiedica propagarea ultrasunetelor către organele vizate.
Rezultate fals negative: afecțiuni existente dar care nu sunt evidențiate ecografic.
Rezultate fals pozitive: aspect ecografic suspect care nu se corelează cu un diagnostic real de boală.
Ecografia nu este concludentă în toate cazurile, putând fi necesare investigații suplimentare.
Rezultatele ecografiei abdominale pot fi descrise utilizând termeni medicali specifici, a căror înțelegere corectă este esențială pentru interpretarea adecvată a imaginilor.
Hiperecogenitatea sugerează o reflexie crescută a ultrasunetelor, observată la nivelul țesuturilor dense sau calificate. Apare mai luminos pe imagine.
Hipoecogenitatea sugerează o reflexie scăzută a ultrasunetelor, observată la nivelul structurilor care conțin mai mult fluid. Apare mai întunecat pe imagine.
Umbră acustică posterioară: opacifierea structurilor situate în spatele unei zone hiperecogene, care blochează propagarea ultrasunetelor.
Potențare acustică posterioară: creșterea ecogenității structurilor situate în spatele unei zone hipoecogene, care permit trecerea ultrasunetelor.
Contur regulat sugerează margini clare, liniare ale structurii examinate. Aspect normal.
Contur neregulat indică margini șterse, estompate, posibil patologice.
Dimensiuni crescute (organomegalie) sau micșorate (atrofie) comparativ cu valorile normale.
Măsurătorile structurilor anatomice se fac în trei planuri perpendiculare.
Evaluează fluxul sanguin în vase prin analiza frecvenței ultrasunetelor reflectate.
Permite depistarea unor modificări patologice ale fluxului (blocaje, recanalizări).
Prin explicarea termenilor specifici utilizați, interpretarea imaginilor ecografice devine mai comprehensibilă și mai exactă.
Corelarea cu datele clinice rămâne însă obligatorie pentru stabilirea diagnosticului final.
Există o serie de afectiuni ale ficatului care pot fi depistate prin ecografie abdominala, printre care se numără:
Afecțiune hepatică | Descriere | Aspect ecografic |
---|---|---|
Abces hepatic | Colecție purulentă în ficat | Zonă hipoecogenă, neomogenă, conținut mobil |
Steatoză hepatică | Infiltrare grasă difuză în ficat | Creștere difuză a ecogenității hepatice |
Fibroză hepatică | Înlocuirea parenchimului cu țesut conjunctiv | Aspect heterogen, suprafață nodulară |
Ciroză hepatică | Transformare difuză a structurii hepatice | Contur lobular neregulat, suprafață micronodulară |
Litiază biliară | Concremente în vezică sau căi biliare | Zone hiperecogene cu umbră posterioară |
Colecistită | Inflamația peretelui vezicular | Perete îngroșat, stratificat, conținut neomogen |
Colangiocarcinom | Tumoră malignă a căilor biliare | Masa hipoecogenă intra și/sau extrahepatică |
Hemangiom hepatic | Tumoră vasculară benignă | Nodul hiperecogen omogen, potențare posterioară |
Hidatidoză hepatică | Infestare cu Echinococcus | Chist multiloculat, cu membrană, vezicule |
Hepatomegalie | Mărirea în volum a ficatului | Dimensiuni hepatice crescute |
Obstrucție biliară | Blocaj al eliminării bilei | Dilatare căi biliare proximale blocajului |
Hipertensiune portală | Creșterea presiunii în vena portă | Splenomegalie, venectazii portale |
Insuficiență hepatică | Scăderea funcției hepatice | Atrofie hepatică, flux arterial crescut la Doppler |
Tumori hepatice | Mase tumorale benigne/maligne | Noduli hipo/hiperecogeni, neomogeni |
Hiperplazie hepatică | Proliferare celule hepatice | Dimensiuni hepatice crescute, ecogenitate normală |
Hepatită | Inflamația ficatului | Dimensiuni crescute, ecogenitate crescută |
Hemangiom hepatic | Tumoră vasculară benignă | Nodul hiperecogen omogen, potențare posterioară |
Hipervascularizare hepatică | Vase hepatice dilatate | Vase intrahepatice vizualizate crescut la Doppler |
Sindrom Budd-Chiari | Obstrucție venelor hepatice | Dilatare vene hepatice, ascită |
Steatohepatită non-alcoolică | Hepatită cu balonizare hepatocitelor | Ecogenitate crescută, contur estompat |
Hipertensiune portală | Creșterea presiunii în vena portă | Splenomegalie, venectazii portale |
Este important de menționat că ecografia nu poate detecta toate afecțiunile ficatului și ale căilor biliare și, uneori, poate fi necesară o evaluare suplimentară pentru a obține un diagnostic complet.
Prin ecografie abdominala se poate detecta o varietate mare de afectiuni renale, inclusiv:
Afecțiune renală | Descriere | Aspect ecografic |
---|---|---|
Abces renal | Colecție purulentă intrarenală | Zonă hipoecogenă, neomogenă |
Amiloidoză renală | Depozitare de proteine anormale | Dimensiuni renale crescute, ecogenitate crescută |
Anomalii congenitale | Malformații anatomice renale | Anomalii de formă, număr, structură, ecogenitate |
Cancer renal | Proliferare neoplazică a celulelor renale | Masa hipoecogenă, margins neregulate |
Glomerulonefrită | Inflamația glomerulilor renali | Dimensiuni renale crescute, ecogenitate crescută |
Glomeruloscleroză | Îngroșarea glomerulilor renali | Dimensiuni renale scăzute, cortex subțire |
Hidronefroză | Dilatarea sistemului pielo-caliceal | Dilatare pelvis și calice renali |
Insuficiență renală | Scăderea funcției renale | Dimensiuni renale reduse,cortex subțire |
Litiază renală | Concremente în rinichi | Zone hiperecogene cu umbră posterioară |
Maladia Fabry | Depozitare de ceramizi în rinichi | Ecogenitate renală crescută |
Nefropatii | Afecțiuni inflamatorii, metabolice sau congenitale | Modificări de dimensiuni, structură renală |
Nefroangioscleroză | Îngroșarea arterială intrarenală | Ecogenitate crescută cortex renal |
Nefrită | Inflamația parenchimului renal | Dimensiuni renale crescute, ecogenitate crescută |
Nefrocalcinoză | Depozite renale de calciu | Zone hiperecogene fără umbră posterioară |
Obstrucție ureterală | Blocaj al ureterului | Dilatare căi excretoare amonte |
Polichistică renală | Chisturi multiple renali | Multiple chisturi hipoecogeni corticali și medulari |
Tumori renale | Mase tumorale benigne/maligne | Formațiuni nodulare intrarenale |
Este important de menționat că ecografia nu este singura metodă de diagnosticare și că un diagnostic cert final poate necesita alte teste, cum ar fi:
Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice îngrijorări sau semne de afectiuni renale pe care le aveți.
Există mai multe afectiuni ale pancreasului care pot fi depistate prin ecografie abdominala, printre care se numără:
Afecțiune pancreatică | Descriere | Aspect ecografic |
---|---|---|
Anomalii vasculare | Anomalii ale vaselor pancreatice | Vase tortuoase, dilatare, stenoză |
Adenom pancreatic | Tumoră benignă pancreatică | Masa hipoecogenă bine delimitată |
Anomalii congenitale | Absență, duplicare, ectopie pancreatică | Anomalii de formă, structură, poziție |
Cancer pancreatic | Carcinom pancreatic | Masa hipoecogenă cu margins neregulate |
Chisturi pancreatice | Formațiuni chistice cu/fără septuri | Imagini hipoecogene, regulat delimitate |
Calcificări pancreatice | Depozite de calciu în pancreas | Zone hiperecogene cu umbră posterioară |
Fibroză chistică | Obstrucție ductală, fibroză | Pancreas hiperecogen, canal Wirsung dilatat |
Hiperplazie nodulară | Proliferare focală a țesutului acinar | Multiple noduli hiperecogeni |
Hiperplazie ductală | Proliferare a epiteliului ductal | Dilatare ductală difuză |
Hiperplazie intraductală | Proliferare intraductală a țesutului | Dilatare ductală cu noduli intradutali |
Infiltrații grase | Depozite adipoase în pancreas | Zone hiperecogene în parenchim |
Litiază pancreatică | Concremente în Wirsung | Calcifieri cu umbră posterioară |
Lipomatoza pancreatica | Depozite de țesut adipos | Zone hiperecogene omogene |
Lipomatoză pancreatică | Infiltrare grasă difuză | Creștere difuză a ecogenității |
Metaplazie pancreatică | Înlocuirea celulelor acinare | Modificări focale de ecogenitate |
Tumori pancreatice | Mase tumorale benigne/maligne | Formațiuni nodulare, hipo/hiperecogene |
Pancreatită acută | Inflamație acută a pancreasului | Edem, îngroșare pancreas, colecții lichidiene |
Pancreatită cronică | Inflamație cronică pancreatică | Calcificări, modificări structurale, atrofie |
Pseudo-chist pancreatic | Colecție lichidiană intrapancreatică | Formațiune chistică bine delimitată |
Pancreas divisum | Duct ventral nefuzionat cu cel dorsal | Semnul virgulei, Wirsung îngustat |
Pancreas ectopic | Pancreas în locație anatomică anormală | Țesut pancreatic ectopic |
Pseudo-pancreatită | Simptome sugestive fără substrat inflamator real | Aspect pancreatic normal |
Sindrom Wirsung dilatat | Dilatare duct Wirsung fără patologie asociată | Wirsung dilatat difuz |
Acestea sunt doar câteva dintre afectiunile care pot fi depistate prin ecografie la nivelul pancreasului.
Este important să vă adresați medicului dumneavoastră dacă aveți simptome care vă fac să vă îngrijorați sau dacă aveți un risc crescut de afecțiuni ale pancreasului.
Afecțiune splenică | Descriere | Aspect ecografic |
---|---|---|
Abces splenic | Colecție purulentă intra-splenică | Zonă hipoecogenă neomogenă |
Anomalii vasculare | Anomalii circulației splenice | Vase tortuoase, stenozate, obliterate |
Chist splenic | Cavitate închisă cu conținut lichidian | Formațiune cu pereți subțiri, hipoecogenă, bine delimitată |
Displazie splenică | Tulburare în dezvoltarea splinei | Anomalii de formă, poziție, structură |
Hemangiom splenic | Tumoră vasculară benignă | Nodul hiperecogen omogen, potențare posterioară |
Splenomegalie | Creștere în volum a splinei | Dimensiuni splenice peste normal |
Splenită | Inflamația splinei | Dimensiuni crescute, ecogenitate crescută |
Infarct splenic | Necroză ischemică splenică | Zonă triangulară, hipoecogenă |
Insuficiență splenică | Scăderea funcției splenice | Atrofie splenică |
Ruptură splenică | Leziune splenică traumatică | Lichid perisplenic, deformarea conturului |
Tromboză splenică | Ocluzie arterială splenică | Vase splenice nevizualizate la Doppler |
Tumori splenice | Formațiuni tumorale benigne/maligne | Mase nodulare intra-splenice |
Vasculită splenică | Inflamația vaselor splenice | Perete vascular îngroșat, stenozat |
Ecografia poate ajuta la detectarea acestor și altor afectiuni ale splinei prin evaluarea dimensiunii, formei și structurii splinei și prin observarea semnelor de inflamație, leziuni sau tumori.
Totuși, pentru a confirma diagnosticul și a stabili un plan de tratament adecvat, pot fi necesare alte teste de diagnostic, cum ar fi rezonanta magnetica nucleara, tomografia computerizată sau biopsia splenică.
Conduita după examinare: În funcție de rezultatele ecografiei abdominale, medicul va decide continuarea investigațiilor pentru stabilirea unui diagnostic final sau va institui tratamentul adecvat în cazurile cu diagnostic evident. Pacientul va fi îndrumat în consecință.
Repetarea periodică a investigației: În anumite afecțiuni, precum litiaza biliară, tumori hepatice, stări inflamatorii, o ecografie abdominala poate fi repetată la intervale regulate de timp pentru monitorizare și supraveghere. Perioadele de repetare sunt stabilite de medic în funcție de fiecare caz în parte.
Avantaje vs CT/RMN: Siguranță (fără radiații ionizante), cost mai redus, disponibilitate mai largă, posibilitate de repetare nelimitată.
Dezavantaje vs CT/RMN: Performanță mai redusă în patologia pancreatică, rezoluție inferioară privind structurile profunde.
Avantaje vs endoscopie: Examinare neinvazivă, fără sedare, evaluare completă a organelor abdominale.
Dezavantaje vs endoscopie: Imposibilitate de recoltare țintită de fragmente histopatologice, vizualizare limitată a tractului digestiv.
Contraindicații relative: sarcina în primul trimestru (expunere prelungită la ultrasunete a fătului), pacienți agitați fără sedare prealabilă.
Precauții: Evitarea compresiei puternice în examinarea transabdominală (disconfort pentru pacient), ajustarea duratei examinării după caracteristicile individuale.
O ecografie abdominala reprezintă o investigație imagistică utilă ca examinare inițială în patologia abdominală datorită siguranței, costului redus și disponibilității sale largi.
Interpretarea rezultatelor ecografice în context clinic și corelarea cu alte investigații este necesară pentru un diagnostic complet și conduită terapeutică optimă.
Tehnica este non-invazivă și poate fi repetată periodic pentru monitorizare în anumite afecțiuni.
Iată câteva recomandări despre ce se poate mânca înainte de ecografie abdominala:
Este recomandat să rămâi pe cât posibil cu stomacul gol înaintea examinării, pentru a evita artefactele create de gazele și reziduurile alimentare. De obicei se recomandă un post alimentar de 6-8 ore înainte.
Poți consuma apă plată până la examinare, câteva pahare, pentru a te hidrata și a umple vezica, ceea ce ajută la examinarea ecografică.
Dacă la programare nu ti indică altfel, în dimineața examinării poți consuma ceai fără lapte, suc de fructe limpezit sau bulion subțire.
Produsele lactate (lapte, iaurt, brânzeturi) trebuie evitate cu minim 8 ore înainte de examinare deoarece cauzează meteorism.
De asemenea, trebuie evitate alimentele care produc flatulență sau care lasă reziduuri greu digerabile (legume crude, fructe cu fibre, cereale integrale, nuci, semințe etc).
Nu consuma nici mâncăruri prăjite sau grase care pot crea artefacte de imagine.
Dacă ai programarea dimineața, în seara dinainte poți mânca o cină ușoară pe bază de pui sau pește la grătar.
Ideal ar fi să respecți recomandările medicului pentru pregătirea prealabilă examinării ecografice abdominale, pentru cele mai bune rezultate.
Un stomac gol ajută la o vizualizare optimă a organelor.
Suna Azi pentru o ecografie abdominala !
Disclaimer: